Văd că lumea începe să fie din ce în ce mai pasionată de subiectul discriminării de gen. Pe mine, în schimb, mă pasionează oamenii care fac schimbări mici și sigure, indiferent de contextul publicitar.

În trend sau nu, vreau să vă povestesc despreun eveniment  fain,  dedicat  exclusiv  filmelor făcute de femei și modurilor alternative de a privi și reprezenta feminitatea în cinematografie și societate.

Este vorba de spre F-SIDES, primul cineclub românesc, care își propune să construiască o platformă online și offline, asigurând un spațiu sigur de discuție și educație pentru cei interesați.

Lansarea Cineclubului F-SIDES este însoțită de un manifest dedicat conceptului ,,female gaze,, și necesitatea imperativă a unei comunități care caută, discută, vede și dă publicului mai multe filme făcute de femei.

Acesta a apărut ca răspuns la termenul ,,male gaze”, adus în atenția publică în 1975 de teoreticiana feministă de film Laura Mulvey, care spune că filmul Hollywoodian prezintă cu precădere perspectiva unui personaj sau regizor bărbat, în care personajul feminin îndeplinește o singură funcție, pe două nivele: obiect erotic pentru personajele din film și obiect erotic pentru spectator.

Cineclubul va debuta pe 13 iulie 2020 la Spațiul M60 din București, apoi va continua, timp de cinci luni, cu o serie de proiecții în grădinile de vară ale Bucureștiului.  

Libertatea asupra propriului corp, educația fetelor,  violența împotriva femeii, explorarea sexualității, maternitate sau comunicarea intergenerațională, sunt doar câteva teme care urmează să fie abordate în cadrul discuțiilor post vizionări.

Ioana Diaconu, cofondatoarea cineclubului F-SIDES, declară că:

Vrem astfel să ne întoarcem mereu către realitatea și comunitatea din România, oferind o voce și un spațiu de expresie pentru experiențele cât mai multor femei.

Cineclubul va căuta să ofere publicului un set de instrumente prin care să analizeze propriile experiențe și un spațiu în care acestea să fie împărtășite, inclusiv un newsletter lunar cu informații și resurse adiționale.

Conform unei analize realizate de F-SIDES, 17.5% dintre filmele lansate în 2019 în cinematografele din România au fost regizate sau co-regizate de femei, ceea ce reflectă cifrele la nivel european și mondial.

În ultimii 10 ani, 19% dintre producțiile românești din cinematografe au fost regizate sau co-regizate de femei. De asemenea, European Audiovisual Observatory, atrage atenția că la nivel european numai unul din cinci filme este regizat de o femeie.

Seria de evenimente F-SIDES va începe cu proiecția filmului The Holy Girl / La niña santa, o introducere curajoasă în tematica socializării de gen și a educației oferite fetelor.

 Al doilea lungmetraj regizat de Lucrecia Martel și parte din trilogia Salta, La niña santa / The Holy Girl urmărește întâmplările cotidiene prin care trec Amalia (María Alche) și mama ei, Helena (Mercedes Morán), de-a lungul unei săptămâni agitate, când hotelul în care locuiesc găzduiește o conferință medicală reunind zeci de specialiști. Amalia și Helena ajung să-l cunoască pe Dr. Jano (Carlos Belloso), care devine pentru câteva zile centrul de interes al acțiunilor lor, stârnind fie dileme de natură religioasă, fie pasiuni tăcute, consumate în conversație politicoasă sau în priviri furate pe culoarele clădirii.

Cred că v-am dat suficiente motive să spuneți prezent pe 13 iulie. Subiectele sunt provocatoare, ne scot atât cât trebuie din zona de confort și poate reușesc să trezească acele reacții care să ne educe în spiritul adevăratei feminități.

Într-o lume în care ne jucăm zi de zi cu percepțiile, ce ar fi să facem un pas înapoi și să analizăm mai serios imaginea de ansamblu.

Mai multe detalii despre Cineclub F-SIDES:

https://f-sides.ro/

https://www.facebook.com/FSidesCineclub/

https://www.instagram.com/f_sides_cineclub/

Azi vreau să faceți cunoștință cu Igor Guzun. I-am descoperit cărțile, și citindu-l am reușit să înțeleg cum putem trăi într-o lume în care nu știm mereu ce este adevărat, ce este parțial corect, ce ne atinge în suflet sau ce e manipulare.

Cum? Simțim, transformăm clipa, reparăm, potrivim chiar și acele piese care par inutile.

Bine, Iubi, Vinil Collection, Adio, lucruri,  confirmă faptul că scrisul, poezia, nu sunt un instrument de control social sau emoțional, ci unul de creștere și de schimbare în bine a fiecăruia dintre noi.

Igor Guzun este scriitor și director al agenției de PR și publicitate URMA ta din Chișinău. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova și predă ateliere de scriere creativă în cadrul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din Chișinău.

Am vorbit cu dânsul despre propria hartă sentimentală, statut, povestea cifrelor concretizată în munca prin cuvinte, noua generație de scriitori și un dram de îndoială.

Ce înseamnă moda pentru voi? Trenduri, colecții întregi de reviste fashion pentru o documentare mai bună, consum, o țesătură aleasă cu grijă? Ce rol au hainele dincolo de faptul că ocupă un loc binemeritat în dulapul vostru?

V-ați întrebat vreodată unde începe nevoia reală și cum se transformă ea în ceva care ne controlează viața și de cele mai multe ori bugetul?

Acum o lună totul părea controlabil și nimic nu deranja evoluția noastră către obiectivele pe anul 2020. Nu luam în calcul cât de mult se pot schimba lucrurile și noi odată cu ele, fie că vrem, fie că nu.

Cine ar fi zis că vom reinventa în cel mai scurt timp ideea de comunitate. De fapt, am învățat să ne dividem în microcomunități, una mai avidă decât cealaltă să-și impună punctul de vedere referitor la ceea ce trăim.

#Stamacasa era doar portița către dreptul la opinie exercitat cu atâta patos încât nu mai respira Facebook de NOI și încurajările noastre. Cred că am mai văzut atât de multe mâini ridicate doar la tragedia din Colectiv.

Fericirea este, fără îndoială, dincolo de provocările și durerile care te copleșesc AZI.  Este motivația din acele zile când ne întrebăm unde vom găsi puterea, e partea bună a emoțiilor amestecate atunci când spunem că pesimismul nu are ce căuta în viața noastră.

Încercăm drumuri noi fără să știm ce ne face cu adevărat fericiți. Contextul fericirii se schimbă în funcție de modul în care știm să întâmpinăm momentele din viață. Unii i-ar spune reînnoire, alții creștere sau schimbare.