Dacă tot a fost ziua mea, hai să vorbim despre mine, o femeie ca și tine. Eu la rubrica Women like you. Înainte și dupa 38 de ani abia împliniți.
Ultimul an a fost anul schimbărilor radicale. Încep să zâmbesc deja când spun asta fiindcă până spre 23 de ani eram genul cu planurile gata făcute, însă viața mi-a cam luat-o înainte. Dintr-o dată a apărut în vocabularul meu cuvântul a reinventa. Prioritatea nu mai eram eu ci copilul meu.
Așa am învățat cât de important este să prețuiești fiecare moment, lucru pe care ar fi trebuit să-l fac mereu până atunci. Am învățat mai mult despre oameni, calități și defecte, am greșit având încredere, am plătit pentru alegerile făcute…m-am maturizat.
Sunt omul căruia i-a plăcut să trăiască intens, mereu în viteză, plin de umor, pentru care sintagma – nu va fi ușor- este mai mult decât o provocare. Poate că pe drumul spre cei 38 de ani am mai pierdut din energie, am mai renunțat la vise (sau poate le-am pus în stand by), am privit cu alți ochi viața, întorcând pagină cu pagină.
S-ar putea găsi cineva care să mă critice spunând că par cam neînțeleasă: ba îmi asum , ba parcă lipsește ceva din puzzle-ul acesta numit viață. Dragii mei, sentimentul acesta îl voi avea mereu , lupta asta cu mine, în care uneori câștig, alteori pierd, mă definește. Printre puținele chestii pe care nu le pot schimba la mine. Proiectele mele de aici pornesc. De la ce se întâmplă în sufletul meu.
Surprinzător am ajuns să mă iubesc mai mult. Am concretizat pasiuni care nu aveau nici o legătură cu ceea ce am studiat ( științe politice/jurnalism ). Au ieșit la iveală pasiuni vechi, puse pe locul 100 cândva: arhitectură, literatură, educație, artă.
După nașterea celui de-al doilea copil ( la 28 de ani ), am realizat că singura bătălie pe care merită să o duci de-a lungul vieții este aceeea de a rămâne copil alături de ei. După prima naștere aveam ceva dubii în acest sens. Dar niciodată să nu spui niciodată.
Te reîncarcă energetic enorm , te motivează, înveți să trăiești altfel și să iubești. Nu mă refer la dragostea maternă în care nu există jumătăți de măsură. Vorbesc despre iubirea unui adult.
E ca și cum ai sta undeva deoparte, privindu-te, urmărindu-te pe ascuns în timp de faci lucrurile normale din viața ta, fără să te mai întrebi cum au trecut anii, cu ce viteză, dacă ai primit mai puțin. Contează cum ai iubit și de cine ai fost iubită.
Cea mai mare provocare pentru o femeie este rolul de mamă. Poate și pentru bărbați o fi la fel atunci când vorbim de rolul tatălui. Însă cred faptul, că pentru noi, femeile, funcționează un mic paradox uneori , acela de a-și dori să fie mai mult femei și mai puțin mame sau invers.
În dualismul acesta perfecționăm anumite aspecte la noi, fără să ne dăm seama. Dureros de frumos mai ales spre cei 38 de ani despre care aminteam la început. Dacă ai greșit, iertarea vine de la sine, nu pentru că ai fi mai îngăduitoare, e doar momentul de respiro pentru a găsi o soluție potrivită.
Deja știi că, odată cu trecerea anilor devii mai exigentă cu tine însăți, fiindcă ai vazut și trăit multe.Filtrezi lucrurile și sentimentele altfel. Am învățat despre dorința de a-mi trăi viața și tendința de a fugi de ea. Că viața este facută să fie trăită, nu mimată, chiar și în momentele când îți vine să dai cu tine de pereți, stresată că ai făcut nu știu ce compromis.
O prietenă cunoscută recent, mă întreba la o conferință, dacă eu sunt pozitivă ca fel de a fi sau e un model pe care vreau să-l promovez pentru a ajunge la cât mai multe femei, mame…oameni.
Nu am fost un om pozitiv de la bun început, am lucrat la acest lucru ani de zile, corectând, privindu-mă cu sinceritate în oglindă, curgându-mi lacrimi pe obraz sau râzând cu gura până la urechi.
Așa s-a născut ideea de a crea un tricou care să mă reprezinte pe mine, visătoarea care nu poate fi domesticită. M-a ajutat la concretizarea acestui proiect Mihaela Tașulea, un om cu care am învățat cât de important este să știi să cauți. La cei 38 de ani, viața m-a învățat că ești singurul capabil să-ți prinzi visele. În lumea nebună, nebună, în care trăim, măcar să fie vise frumoase.
De aceea îmi place să cred că orice schimbare pe care vrei să o aduci, începe cu tine și nevoia ta de a fi fericit în felul tău. Astfel am început să scriu din postura Positive Mother. Vorbesc despre mine așa cum sunt, într-o continuă transformare, alături de copiii mei și cei pe care îi iubesc și mă inspiră la rândul lor.
Cheers!
