Când menționezi brandul Pineberry spui ,,marcă 100% românească cu produse state-of-the-art”, iar Alina Rachieru Ilie este printre puținele femei de la noi care a îmbinat plăcerea de a fi producător pentru branduri internaționale cu cea de retailer care se luptă să reziste pe o piață condusă de marile branduri de fast-fashion.

Alina s-a alăturat mișcării Fashion Revolution (www.fashionrevolution.org) care luptă pentru moda sustenabilă, responsabilă și pentru condiții oneste de muncă în rândul angajaților din textile. În acest interviu veți regăsi puțin mai mult din viziunea ei despre obiceiurile de shopping, responsabilizare socială și antreprenoriat românesc.

Discuția noastră a început exact din acest punct. Ce înseamnă antreprenoriatul în industria modei?  În fond, moda îmseamnă mai mult decât ceea ce vedem pe podium sau fotografia perfectă din revistele glossy. Moda înseamnă oameni și frumosul pentru oameni trebuie creat și construit cu grijă pentru ei.

Alina esti o antreprenoare de succes, constienta de eforturile,  dar si de beneficiile muncii din domeniul  fashion  în care activezi. Cum vezi industria modei  dupa atâtia ani de experienta?

Industria modei este un domeniu frumos, la suprafață, dar care cere multe sacrificii, în background. Produsele care ies din industria modei sunt frumoase, plăcute la vedere și la purtat, dar sunt făcute, de foarte multe ori, cu sacrificii (atât financiare, cât și umane).

Cu toate că orice haină se face cu multe ore de creație și manufactură, prețul hainelor a ajuns să fie din ce în ce mai mic. Din acest motiv s-a creat un cerc vicios – designerii sau cei care fac haine nu mai dau atenție detaliilor, iar calitatea lasă de multe ori de dorit, din cauză că prețul pe care clientul este dispus să-l plăteasca este din ce în ce mai mic.

Ce înseamna pentru tine brand engagement?

Brand engagement este cheia de succes, din punctul meu de vedere, pentru orice business. Eu am pus accent, încă de la început, pe acest aspect.

Experiența  pozitivă pe care consumatorul o are cu brandul tău este cea mai importantă unealtă de marketing pe care o poți avea, free of cost.  Noi, în primii 3 ani, nu am simțit nevoia de a face marketing plătit pentru că a funcționat foarte bine ”word of mouth” – toți cei care cumpărau cămășile noastre, erau încântați de preț și de calitate, încăt ne recomandau din proprie inițiativă grupului de prieteni.

Eu mi-am dorit ca aceia care îmi cumpără produsele să revină, de bunăvoie, pe site-ul meu. Și m-am gândit cum aș putea să mă diferențiez față de alte branduri de haine care oferă produse la fel sau mai frumoase/calitative decât produsele mele.

Și am ales să le ofer clienților mei opțiunea de a nu face nici un efort și de a nu pierde nici un pic de timp atunci când cumpără de pe site-ul meu. Am ales să venim noi în întâmpinarea oricărei probleme/situații ce ar fi apărut (retur/schimb/probă). Și așa a apărut conceptul nostru ”Magazinul vine la tine la birou/acasă” (concept implementat pentru București si Brașov).

Clienții își pot comanda oricâte produse doresc să vadă/ să probeze, iar colegii mei se duc să le livreze (doar în București și Brașov), oferind posibilitatea clienților de a le proba înainte de a decide dacă și ce cumpără.

De asemenea, daca doresc să facă schimb cu alte produse sau dacă doresc să le returneze, colegii mei se duc și iau înapoi produsele ce nu mai sunt dorite, fără a cere clientului o taxă suplimentară.

Suntem foarte flexibili și dornici să facem clientului pe plac. Iar clienții apreciază toate aceste eforturi și ne recomandă mai departe, postează pe paginile lor de Social Media poze cu produsele noastre, ne scriu review-uri frumoase, etc.

Pe lânga Brand Owner Pineberry esti si reprezentant Fashion Revolution în România, o miscare internationala care lupta pentru moda sustenabila, responsabila si pentru conditii oneste de munca în rândul angajatilor din textile. Cum se îmbina cele doua ipostaze în viata ta?

Am aflat de această mișcare acum 4 ani și m-am bucurat tare mult să aflu de ea. Am simțit că prin această mișcare îmi pot exprima doleanțele din ambele ipostaze în care mă aflu: și ca producător care lucrează pentru branduri internaționale, dar și ca retailer care se luptă să reziste pe o piață condusă de marile branduri de fast-fashion.

Până anul acesta am făcut echipă de una singură. Însă, de anul acesta mi-am unit forțele cu o altă antreprenoare, Floriana Sandu (Brand Owner Gnana Studio), împreună cu care sper să reușim să creăm o echipă puternică Fashion Revolution Romania.

Susțin această mișcare din tot sufletul și, cu fiecare an, îmi dau seama că este nevoie ca oamenii să conștientizeze că obiceiurile lor de shopping și de a purta hainele, determină evoluția sau involuția unor trenduri, a unor branduri.

Mediul înconjurător are de suferit de pe urma producției textile globale, producție ce a crescut ingrijorător de mult în ultimii 10 ani.

Este un cerc vicios – consumatorul cumpără din ce în ce mai mult la prețuri din ce în ce mai mici, brandurile produc din ce în ce mai mult, la costuri din ce în ce mai mici, cu calitate din ce în ce mai scăzută (de aceea hainele foarte ieftine nu te țin mai mult de 1 sezon), producatorii de textile sunt obligați să accepte să lucreze pe prețuri mai mici, plătind muncitorii cu salarii mici, facănd rabat la calitate, la măsuri de siguranță pentru angajați.

Tocmai de aceea am realizat că e nevoie de transparență în fața consumatorului – el trebuie să afle ce înseamnă procesul de producție pentru un tricou/ o cămașă/o rochie. Cît timp ia unui lucrător să producă haina pe care tu o porți, ce muncă presupune, cât de greu sau cât de ușor este, cât costă mâna de lucru. Așa poate accepta să plătească o anumită sumă pentru haina pe care și-o dorește.

Din anul 2013 miscarea Fashion Revolution a reusit sa mobilizeze publicul din peste 100 de tari din lumea întreaga. Ce schimbari a reusit sa produca în acest timp?

Munca pe care o depunem toți reprezentanții din cele 100 de țări implicate este o muncă ce a dat roade. Fashion Revolution a reușit să determine peste 100 de mari branduri internaționale să-și dezvăluie producătorii, să le ceară celor care dețin fabricile de producție cu care lucrează să ofere angajaților salarii decente, cât și condiții decente de muncă.

A convins vedete din lumea filmului, din domeniul muzicii, din blogosfera si vlogosfera internațională să se implice în activitățile de promovare a mesajului. Are un rol activ de educare a consumatorului, de informare a acestuia în privința întregului proces de producție. De fapt, această mișcare a reușit să trezească spiritul uman, să ne trezească responsabilitatea, atât umană, cât și față de mediul înconjurător.

A atras atenția asupra a ceea ce e în spatele marilor branduri – oameni care muncesc ca niște sclavi pentru a produce haine care se vând la un preț atât de mic. Și atunci a determinat aceste branduri să devină mai responsabile vis a vis de fabricile cu care lucrează, să se intereseze de condițiile de muncă ale angajaților acelor fabrici.

Între 22- 28 aprilie a avut loc Fashion Revolution Week. Ce presupune sloganul Who Made My Clothes?

Acesta este sloganul principal al Fashion Revolution. Este întrebarea pe care consumatorii ar trebui să o pună brandului de la care poartă haine. Este o cerere de transparență a brandului. De a dezvălui producătorul.

Ti-ai dorit sa marchezi evenimentul FRW în Bucuresti, cu un Panel Talk la Mall Vitan, unde alaturi de invitatii tai, ati discutat despre identitatea de brand, obiceiuri de consum si cum putem sustine brandurile locale. Poti sa detaliezi si pentru cititorii nostri care au fost concluziile discutiei?

Anul acesta am decis sa facem un Panel Talk acolo unde gasim cel mai ridicat numar de consumatori – într-un mall. Si ne-am bucurat sa gasim în Bucuresti Mall Vitan un partener de încredere, ce ne-a sustinut în acest demers curajos, în ciuda faptului ca cei mai importanti clienti ai lor sunt brandurile de fast-fashion.

Am discutat despre cît de greu este pentru brandurile locale, mici, să intre pe piața de retail și să reziste, având în vedere că au o concurență puternică a brandurilor internaționale, dar și că obiceiurile de shopping ale consumatorului din România sunt caracteristice fast-fashion-ului: mult, ieftin și des.

Tocmai de aceea este necesar să organizăm cât mai multe evenimente de informare și educare, prin care să oferim transparență vis a vis de procesul de producție si greutățile pe care le întâmpină producătorii de textile sau ownerii brandurilor locale. Clienții trebuie să intre în contact cu produsele brandurilor locale prin organizarea diferitelor târguri de profil.

Aplaudăm proiectele de mare anvergură care promovează brandurile românești și designerii români (și aici menționez A List Designers Boutiqe – proiect inițiat de A List Magazine by Andreea Esca în colaborare cu București Mall Vitan).

De asemenea, Noemi Meilman ne-a povestit despre obiceiurile ei de reciclarea hainelor sau reînfrumusețarea lor – hainele vechi pe care nu le mai poate purta (din varii motive), le reinventeaza – și ne-a dat exemple despre cum a transformat o rochie într-o fustă, cum a aplicat niste flori din textil peste niște adidasi ce aveau o ruptură – idei de DYI din care ne putem inspira toți pentru a prelungi viața hainelor noastre.

Andreea Tănăsescu, fondatoarea comunității ”La Blouse Roumaine” ne-a povestit despre noile trenduri în fashion, pentru 2020, care se vor axa pe Folklore, iar România se află pe listă cu IA tradițională. Este un moment extraordinar pentru moștenirea noastră culturală și un moment bun de a ne face cunoscute tradițiile și însemnele din textile, oprind astfel furtul cultural al brandurilor internaționale.

O altă idee care s-a discutat este aceea de a crea un mix optim între artizani și designeri, astfel încât tradiția unor meșteșuguri vechi să-și găsească continuarea în era modernă. Acestor artizani și meșteșugari, care au deprins arta din moși-strămoși, trebuie să li se creeze un cadru legal de a-și continua munca.

Cum raspunde cumparatorul român la intrebarea Who Made My Clothes?

Din păcate, sunt încă prea puțini cumpărători români interesați de ce există în spatele hainei pe care o cumpără. Prea puțini se întreabă de ce costă atât un obiect de îmbrăcăminte pe care îl cumpără (mult sau puțin), de ce ar fi bine să suțină produsele locale în locul celor internaționale.

Dar în ultimul an consumatorul român este mai atras de produsele locale decât era înainte. Incepe să le caute mai mult. Începe să fie interesat de povestea fiecărui brand românesc.

Ce înseamna sa fii responsabil, ce munca se ascunde în spatele produselor pe care le cumparam?

Să fii responsabil ca producător, înseamnă, pe de o parte, să fii cinstit și onest în relație cu angajații tăi, să le oferi condiții bune de muncă, un mediu de lucru sigur, din toate punctele de vedere. Pe de altă parte, să fii responsabil înseamnă ca tot ceea ce produci să fie conform cu regulile de protecție ale mediului, cu regulile etice. Noi încercăm să respectăm tot ceea ce ține de responsabilitate, atât socială, cât si a mediului. În spatele produselor care se fac în fabrica noastră, este o muncă complexă, cu multe ore de atenție, cu detalii diferite si multiple pentru X comenzi.

Multe dintre doamnele care lucreaza alături de noi, fie au de stat mult pe scaun, fie au de stat mult in picioare, așa ca ne-am gândit la ce tip de scaune să le cumpărăm, astfel încât să nu aibă dureri de spate sau de picioare.

Dupa un research pe piață, am apelat la un producator, cunoscut la nivel internațional, pentru mobilierul ergonomic pe care il comercializeaza. A fost o investiție importantă pentru cei 100 de angajați, însă ne-am bucurat enorm când multe din colegele noastre ne-au spus că locul lor de muncă are condiții mult mai bune decât au ele acasă, de accea, abia așteaptă să ajungă la muncă.

Tot pentru că ne respectăm angajații/colegii, nu am acceptat colaborări cu branduri de fast-fashion, care nu sunt dispuse să plătească un preț corect pentru mâna de lucru din România (cât și din alte țări).

Eu incerc sa fiu responsabilă nu doar ca producător, dar și ca consumator de modă. Înainte să intru în această afacere, eram o shopaholică, cumpăram haotic, fără număr sau fără motiv. Și mă bucuram la prețuri mici. Apoi, am început acest business de producător, am văzut ce muncă e în spatele hainelor create, câte ore stau femeile acelea atent aplecate peste produse, ca să le scoată fără un defect.

Mi-am dat seama că a plăti un preț mai mare/ un preț corect pentru un produs, înseamnă să arăți respect celor care muncesc hainele pe care noi le purtăm. De asemenea, volumul hainelor care se produc, la nivel mondial, a crescut exponențial în ultimii 10 ani.

Iar toată această creștere are repercursiuni extrem de negative asupra planetei, asupra mediului înconjurător. Se produc mai multe haine decât avem nevoie să purtăm, de aceea se aruncă cantități enorme de textile. Toate aceste haine care se aruncă și nu mai sunt purtate, devin deșeuri, deșeuri care poluează.

De aceea cred că este nevoie de multă informare către consumatori, multă transparență, pentru ca ei să înțeleagă de ce trebuie să ne schimbăm obiceiurile de consum, de ce trebuie să reciclăm.

In contextul deficitului de forta de munca din majoritatea domeniilor pietei cum poti face fata provocărilor de zi cu zi? Ma refer exclusiv la domeniul în care activezi tu.

Deficitul forței de muncă este durerea noastră cea mai mare acum. Efectiv nu mai găsim oameni dornici să lucreze în producție. Nici nu ne dorim să angajăm muncitori calificați. Le oferim calificare la locul de muncă. Sau îi învățăm să lucreze pe roboții pe care îi avem – practic e un program facil si user-friendly pe calculator. Dar și în aceste condiții găsim cu greu candidați/candidate. În fabrica noastră, majoritatea angajaților sunt de acum 25 de ani, de când s-a deschis fabrica, însă aceștia încep să iasă la pensie.

În locul lor încercăm să aducem tineri, însă unii spun că le este rușine să lucreze în fabrică (dar nu au nici o altă opțiune mai bună), alții pleacă la București pentru o sumă modică în plus, sumă care nu acoperă un timp pierdut pe drumul de navetă de 3 ore. Alte persoane fac parte din categoria asistaților sociali – cei care primesc asistență socială de ani de zile (fără o bază reală).

Am apelat și la Școala de Meserii din oraș, însă din 10 candidate trimise de directoarea de acolo, am reușit să păstrăm doar una. Sau mai bine zis, doar una a dorit să rămână. Iar în condițiile acestea, ne zbatem să performăm ca acum 4-5 ani, cu toate că echipa s-a micșorat, iar cheltuielile au crescut.

Stim ca ai nevoie de o doza de optimism si motivatie pentru a lua calea antreprenoriatului si a-ti începe propriul business. Brandul Pineberry are o poveste în spate?

Ai nevoie de curaj și puțină nebunie amestecată cu o doză de riscJ Eu am început să pun bazele (a ceea ce a devenit mai tarziu) Pineberry, cu o plasă de siguranță – eram în concediu de creștere copil, pentru 2 ani. Astfel că știam că am un loc de muncă la care să mă întorc (cum am și făcut ulterior pentru o scurtă perioadă), dar timp suficient cât să îmi pun în practică ideile. Eu am făcut totul pe dos – fără un plan de business, fără investiții prea mari, pentru că îmi era teamă că, nelucrând până atunci în acest domeniu, nu mă voi descurca.

 Eu identificasem o cerere de cămăși (ALTFEL) în lumea corporatistă, iar familia soțului meu deținea o fabrică producătoare de cămăși. Și așa socrul meu și soțul meu m-au încurajat să imi fac colecțiile mele de cămăși pe care să le prezint colegilor din compania în care eram angajată.

Acesti colegi mă tot rugau să le fac cămăși la fabrică, atunci când mă vedeau îmbrăcată cu diferite modele. Și așa am creat primele două colecții, le-am prezentat colegilor mei, iar în două săptămâni am avut stoc epuizat.

Însă telefonul suna întruna. Erau prieteni sau cunoscuți ai colegilor mei, care văzuseră cămășile și vroiau și ei. Încă de la început am făcut totul gândindu-mă la clienții mei, ca și cum eu sunt cea care cumpără. Așa că am vrut ca acesti potențiali clienți să intre în contact direct cu produsele mele, să le poată vedea calitatea, lucrătura, țesăturile, detaliile; să le poată proba prima oară, ca să-și dea seama daca tiparul este cel potrivit. Mă duceam la birourile lor, le arătam ce modele avem, ce li s-ar potrivi.

Și am observat acest serviciu pe care il ofeream, era extrem de apreciat. Și așa am dat naștere conceptului ”Magazinul vine la tine la birou/acasă”. Cu acest concept si cu produsele create de mine, diferite de tot ce exista pe piață la ora aceea, am dezvoltat o bază impresionantă de clienți. De aceea, timp de 3 ani nu am simțit nevoia de marketing sau promovare plătită. Aveam cea mai buna promovare gratuită posibilă: word of mouth. Pot spune că tot ce am învățat în corporație mi-a folosit enorm de tare.

De aceea, dacă ar fi să dau un sfat tinerilor, ar fi să experimenteze munca într-o companie, înainte de a decide să plece pe drum de antreprenor. Iar ca antreprenor te găsești, de multe ori, în situații în care trebuie să știi să faci din toate, ca să știi ce să ceri angajaților/ colaboratorilor tăi. Eu, timp de 2 ani, am simțit nevoia să merg la cursuri de specializare în Business of Fashion, Digital, IT, Marketing Online, E-Commerce, etc.

Așa am învățat și experimentat o groază de lucruri, am cunoscut mulți oameni interesanți, am ajuns să fac colaborări cu oameni pe care îi admiram, dar nu aveam cum (altfel) să-I cunosc. Am avut și am și acum perioade grele. Ideea este să nu te dai bătut, să rămâi optimist, să-ți păstrezi încrederea în tine și în ceea ce știi să faci. Optimismul sau negativismul tău se vor reflecta în munca ta. Eu, când simt că nu mai pot, ca mă simt stoarsă de vlagă, îmi iau o zi-două de pauză, să mă reîncarc.

 Visul oricarui iubitor de fashion este sa exploreze cât mai mult valentele acestui domeniu. Este importanta cantitatea/calitatea lucrurilor pe care le cumperi sau cât de creativ reusesti sa fii?

Pentru mine, cea de acum, calitatea este cea care contează. Iar dacă reușești să fii și destul de creativ, astfel încât acele puține haine de calitate pe care le ai, să știi să le asortezi, vei crea mereu outfituri multiple, ca și cum ai avea un dressing vast. Un lucru de calitate trece testul timpului, atfel că durata vieții lui este mult mai mare decât a unui produs de calitate slabă, care te ține un sezon.

Care sunt cele trei obiecte vestimentare la care nu ai renunta nicodata?

Blugii, cămașa albă și rochia neagră asimetrică. Toate acestea sunt versatile si pot fi purtate în diferite situații, pe stil elegant sau sport, în funcție de cum le asortezi.

Cum putem educa mai mult segmentul de public tânar, mare amator de shopping cantitativ?

Le vorbești pe ”limba lor” – video-uri în care să le arăți ce se întâmplă într-o fabrică de producție, video-uri de DIY privind reciclarea hainelor sau upcycling – cum transformi haine purtate si vechi în haine noi, cu un nou ciclu de viață. Le arăți ce se întâmplă cu mediul înconjurător de la atâta poluare. La Fashion Revolution, cu noua echipă de anul acesta, ne-am propus să comunicăm mai mult în acest mod, să facem debate-uri și evenimente în aer liber, cu proiecții de filme reprezentative – cum este documentarul ”True Cost” – un film care te pune pe gânduri.

Cel mai util ar fi dacă am reuși să facem un curs de educare în licee sau școli generale. Pentru că educația trebuie să se facă cât mai devreme.

Ideile Alinei Rachieru Ilie sunt generoase, mai ales că au și componenta educațională destinată publicului foarte tânăr, cel care va semna condica în magazinele din viitor. Schimbarea de mentalități nu se face ușor, însă cu ajutorul voastru  putem contribui la mișcarea Fashion Revolution. Welcome to Fashion Revolution! Ca să fii și tu parte a revoluției frumosului, trebuie să vrei , SĂ SCHIMBĂM.

Facebook Comments
Author

Write A Comment